Despre mine

Fotografia mea
un dovlecel mic ... pe cale sa devina o placintica apetisanta.

Persoane interesate

Arhivă blog

marți, februarie 24

O poveste de moment. Viata creeza propriile povesti.


EDUCATIE. PRINCIPII. ANTURAJ. CURIOZITATE. PROSTIE. DEPENDENTA. MOARTE.

"Ahh ce bine ar fi fost sa nu fiu atat de oarba, sa nu fi cazut ca o prada usoara in ghearele drogurilor." Scrie pe blog cu ultimii nervi, neuroni care inca mai stiu ce insemna aia sa traiesti si eventual sa si folosesti ceea ce te inconjoara. Toul a inceput dintr-o prostie, scoala, liceu, populariatete ... dehh  de-ale fetelor. mai tarziu anturajul sia pus amprenta pe fiecare. 

A inceput cu o tigare, cea mai light, tineti cont. Stia de riscuri, constienta de urmari, ingrozita de vietile tinerilor nenorociti ... a inceput sa prinda dependenta tutunului. Nici 8 luni nu au trecut si a facut primul pas spre groapa abisului, groapa mortii sapata de droguri. A incercat un pic de marihoana. Senzatia? dupa o perioada in care tot ce a iubit vreodata s-au naruit in fata ochilor ei,... ei bine a fost aceea fericire care nu mai credea ca o sa mai intalneasca.

"nu o sa cad tocmai eu prada drogurilor!!!! NU EU.....!!!!!"  A mai vrut inca o data, si inca o data sa se retraga in lumea aia frumoasa, dar de scurta durata. ..Dar ce sa vezi, nu mai era acelasi sentiment.  Asa ca de la marihuana, care vorba aia in ziua de azi o fumeaza si pustii de 13 ani, sa ajuns treptat, treptat la extazi, hasis, heroina. De ce numai sa fumezi, cand poti sa tragi si pe nas sau mai rau sa bagil la avene.

Dupa o delunga perioada, cand nici nu mai credea cineva ca mai se intereseaza de chestia asta, un ultim articol anunta ca totul este in doliu. Sincer nu stiu cine a scris pe el, dar mesajul suna cam asa "s-a stins din viata un suflet drag, o inima pura, si in fata tuturor DROGURILE omoara suflete, cu toate ca TRADAREA DISTRUGE VIETI. Prea tarziu ca sa indrept lucrurile, prea tarziu sa se mai poata face ceva. Te iubesc ...si sa ma astepti si pe mine.. insa un pic mai tarziu ... si voi veni si eu, da nu pe calea asta"

P.S. Aceasta poveste nu este reala, dar nici ca un pamflet nu se poate categorisii, pentru ca exista multe povesti ale unor persoane tinere ca noi, care nu au mai apucat sa fie rostite.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu